Flora în

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei


   Datorita complexitatii aspectelor stationale, fizico-geografice si climatice, Parcul National Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic bogat însumând 1110 specii de plante vasculare (superioare).
   Diversitatea florei luxuriante din aceasta regiune a atras botanisti straini înca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea (Griselini 1780).
   Bogatia inegalabila a florei din acest areal a fost descoperita de Kitaibell în1800 când recolteaza primele holotipuri ale acestor meleaguri. Lui Rochel îi revine meritul de a fi extins reteaua cercetarilor floristice în zona banatului descriind primele noutati floristice.
   Lucrari publicate în baza cercetarilor efectuate în aceasta regiune apartin lui Rochel (1828), Schuster (1829), Schwarzott (1831), Heuffel (1858), Degen (1901), Hayek (1912-1916).


Cornus mas - Corn, Foto: Andrea Cristescu Cotinus coggygria - Scumpia, Foto: Andrea Cristescu Cytisus hirsutus - Drob de munte, Foto: Veronica Cristescu Fraxinus ornus - Mojdrean, Foto: Veronica Cristescu Hedera helix - Iedera, Foto: Veronica Cristescu


Pinus Nigra ssp. Banatica - Pinul Negru de Banat - Veronica Cristescu Rhododendron kotschyi - Smârdan, Foto: Andrea Cristescu Ruscus aculeatus - Ghimpele, Foto: Dragos Cocos Euphorbia amygdalocdes - Alior, Foto: Veronica Cristescu Fritilaria meleagris - Laleaua pestrita, Foto: Dragos Cocos



   Din totalul de plante superioare (1110 specii) 66 specii sunt taxoni periclitati, rari si în parte endemici, existând în Parcul National Domogled-Valea Cernei specii rare necunoscute în alte parti ale tarii: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanica), Cerastium banaticum (cornutul banatean), Lamium bithynicum (urzica moarta originara din Bithynia).

   Datorita conditiilor stationale deosebite - relief calcaros - si-au gasit refugiul în aceasta regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp.serratifolia (ciubotica cucului banatean), Hypericum rochelii (pojarnita lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul cucului) etc.
   Atât Domogledul cât si valea mijlocie si cea inferioara a Cernei ramân refugiul ideal pentru unele din cele mai atragatoare si rare specii balcanice si mediteraneene: Aristolochia pallida (marul lupului), Seseli rigidum (buruiana vântului) - 110 specii mediteraneene - .
   Ruscus aculeatus specie întalnita pe suprafata parcului national, apare în anexa 5 a Legii 462/2001 - specii de plante si de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management.


Lamium galeobdolon - Galbenita, Foto: Veronica Cristescu Lathyrus vernus - Pupezele, Foto: Veronica Cristescu Ornithogalum umbelatum - Balusca, Foto: Dragos Cocos Primula auricula ssp. serratifolia - Ciubotica cucului banatean, Foto: Veronica Cristescu Ruscus hypoglossum - Cornisor, Foto: Dragos Cocos



   De asemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum si Leucobryum glaucum sunt trecute în anexa 5 a Legii 462/2001, pentru a caror prelevare si exploatare sunt necesare masuri de management. Totodata Cladonia L.subgenus Cladina se întalneste sub forma urmatoarelor taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.
   Analiza areal-geografica a florei din parcul national arata ca alaturi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se întalnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene si europene 509 specii (circa 45,9%).
   În Parcul National Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociatii descrise 9 sunt absolut endemice dintre care amintim: As.Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. În afara celor 9 cenotaxoni de baza se mai întalnesc doi cenotaxoni superiori sistematic alianta Micromerion pulegi si Danthonio-Brachypodion, ce amplifica valoarea stiintifica sub raport biologic, geobotanic si ecologic al regiunii.
   Pajistile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de urmatoarele specii Juniperus sabina (cetina de negi), Juniperus communis nana (ienupar), Pinus montana (jneapan) si Vaccinium myrtillus (afin). Totodata pajistile alpine au în componenta multe graminee ca Festuca rubra (paiusul rosu), Festuca supina etc.


Iris variegata - Stânjenel, Foto: Irina Goia Asplenium ruta-muraria - Ruginita, Foto: Alexandra Balita Hepatica transsilvanica - Crucea voinicului, Foto: Alexandra Balita Syringa vulgaris - Liliac, Foto: Andrea Cristescu Linum uninerve - Inul galben de Banat, Foto: Irina Goia



   Pe teritoriul parcului national exista specii de plante sub protectie stricta oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsita de lege: Nigritella nigra (sângele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotschyi (smirdar)-întalnit pe locurile stâncoase din etajul alpin -, Iris graminea (stânjenelul), Crocus moesiacus (brândusa galbena).
   Începând cu anul 2004 s-au organizat voluntariate stiintifice inventariându-se flora, microfauna si chiropterele din zona Prisacina. Datele obtinute în urma acestor actiuni se regasesc în baza de date a Administratiei.