Geologie



Mai jos sunt prezentate cateva date legate de geologie:


    Aspectul general al reliefului si configuratia retelei de vai se datoresc unei evolutii îndelungate, desfasurate în conditiile unei alcatuiri geologice foarte variata. Formatiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi si magmatice apartinând domeniilor getic si danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Zona N -V a parcului este dominata de masivul Muntilor Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principala cât si culmile secundare dinspre Cerna sunt alcatuite din sisturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise, micasisturi si gnaise. Foarte rar, de la izbucul Cernei si pâna la obârsia Cernisoarei peste sisturile cristaline se astern petice din cuvertura sedimentara formate din conglomerate, gresii, argile violacee de vârsta permiana.

   Sectorul nordic al Muntilor Cernei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) pâna la Valea Iutei are aceeasi alcatuire din placi metamorfice. În aceasta zona Muntii Cernei prezinta înaltimi de peste 1700 m (Vf Vlascu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente pâna în V. Cernei, cu forme mai rotunjite în partea superioara. Sunt scoase în evidenta formele sculptate în calcare si conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.

   Aceasta zona apartine domeniului autohton: un complex de roci cristaline constituite din sisturi cloritoase verzi, gnaise granulare si amfibolite în culmile Seseminului, Mohornicului si Culmea Mare. Acest complex este strabatut de granitele de Cerna pe care le constatam la nord de Baile Herculane între 7 Izvoare Calde si V. Iutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente paleozoice si neozoice. Muntii Mehedintiului care însotesc râul Cerna pe partea stânga sunt constituiti pâna la sud de Arsasca din formatiuni cristaline si sedimentare care apartin însa domeniului danubian. Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrografic decât cristalinul getic si sunt reprezentate de un complex amfibolitic (serie de Dragsanu) si de cuartite, calcare cristaline, filite negre grafitoase.

   În zona dintre Arsasca si Pecinisca cristalinul autohton se întinde pe suprafete mai reduse si este alcatuit din sisturi cuartitice cu sericit si biotit, sisturi micacee (în V. Arsasca), precum si din gnaise fin granulate si amfibolite la sud de Pecinisca. Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebes este format din paragnaise cu biotit, granati, disten si intercalatii de cuartite si micasisturi constituit în doua fâsii înguste între Vaile Tasnei si Madvedului si respectiv Peciniscai si Valea lui Roset. Sedimentarul de la Cernisoara pâna la Arsasca este reprezentat de conglomerate, gresii, calcare spatice, sisturi argiloase rosii, marno-calcare. În zona Arsasca rocile sunt de o mare varietate: conglomerate, sisturi argiloase, gresii arcoziene, calcare recifole înscrise în marele abrupt.

   În lungul Cernei între cristalinele getic si danubian se afla o fâsie calcaroasa care se lateste spre obârsia Cernei si alcatuieste relieful de ciuceve si geanturi, caracteristica aparte a acestei vai. În zona inferioara a bazinului Cernei, de o parte si de alta a râului, formatiunile calcaroase sunt dispuse sub forma de fâsii aproape paralele cu Cerna, între ele aparând intercalate petice de alte roci constituind un adevarat mozaic litologic. Zona superioara a bazinului este reprezentata printr-o mai mare uniformitate litologica. În concluzie, trebuie mentionat faptul, ca toate formatiunile geologice pe care se desfasoara bazinul Cernei sunt puternic cutate si faliate.