Hidrologie



Mai jos sunt prezentate cateva date legate de hidrologie:


   Reteaua hidrografica de suprafata este înscrisa în bazinul alungit, îngust si asimetric al râului Cerna cu afluentii lui.

   În general reteaua hidrografica este foarte variata, atât ca aspect cât si ca regim, fiind influentata de diversitatea litologica a bazinului.

   Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar dupa venirea slavilor a capatat numele care este actual si astazi.

   Cerna propriu - zisa începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernisoarei ale carei izvoare se afla la peste 9 km amonte sub Vf. Paltina la 2070 m altitudine. Bazinul hidrografic al Cernei este puternic asimetric, marea majoritate a afluentilor fiind pe partea dreapta. Afluentii mari ai Cernei având lungimi între 8-10 km îsi au obârsia în Muntii Godeanu la altitudini mari (Carbunele format prin unirea pâraielor Carbunele si Radoteasa; Iovanul format prin unirea pâraielor Mocirliu si Scarita; Balmesul; Olanu format prin unirea pâraielor Mihoc, Olanelul, Pârâul Lung si Sterminosul). Între Balmes si Olanu sunt doua pâraie scurte Naiba si Curmezisa.

   În zona Muntilor Cernei bazinul îsi mentine forma asimetrica, principalii afluenti aflati în aceasta zona: Mihalca, Iauna (fomata prin unirea pâraielor Iauna Mare cu Iauna Mica), Topenia, Nanesul, Iuta, Prisacina si Bedina îsi au izvoarele la altitudini cuprinse între 1300-1700 m si debite relativ constante si fara pierderi subterane.

   Versantul stâng al bazinului Cernei prezinta doua zone diferite determinate de structura geologica.

   Partea de nord prezinta cele mai lungi cursuri permanente ale pâraielor, dar cu lungimi ce nu depasesc 3-4 km cei mai importanti afluenti fiind: Râmnuta Mare, Râmnuta Mica si Arsasca unita cu Ogasul Dracilor.

   Jumatatea de sud prezinta o retea hidrografica slab dezvoltata, vaile având cursuri de apa temporare cu pierderi mari în patul vailor. În aceasta zona sunt caracteristice vaile seci si vaile oarbe. O caracteristica deosebita a râului Cerna este curgerea rectilinie pe o distanta mare, precum si unghiurile de confluenta de cca 90º.

   Trebuie mentionat faptul ca pe râul Cerna s-au construit doua baraje, doua lacuri de acumulare:Barajul Prisaca cu un volum de cca 14 mil. mc apa si Barajul Cerna cu un volum de 120 mil. mc apa care face parte din triunghiul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

   Râul Cerna are o alimentere mixta si anume 54% din apele subterane si 47% din apele de suprafata, pe parcursul lui constatându-se schimburi sensibile în unele sectoare între apele subterane si cele de suprafata.

   Izvoarele minerale sunt generate de apele de infiltratie, care patrund în zonele de fractura pâna la 1200 m adâncime, unde sunt încalzite si mineralizate, apoi ies la suprafata în malurile Cernei.

   Apele minerale, în special cele din zona statiunii Baile Herculane, prezinta de regula debite constante, sunt ape termale cu temperaturi de 40-60?C, sulfuroase, clorurade, sodice, calcice, hipotone si contin oligominerale. Ele au determinat înca de pe timpul romanilor organizare statiunii Baile Herculane cu recunoastere internationala la ora actuala.


De aici puteti descarca:


Harta privind raurile principale din Parcul National Domogled - Valea Cernei.